Nu de puține ori angajatorii optează pentru folosirea unui sistem de supraveghere video CCTV atât pentru asigurarea securității incintei, cât și pentru a monitoriza activitatea salariaților la locul de muncă.
Imaginile surprinse cu ajutorul camerelor de supraveghere reprezintă date cu caracter personal, aspect care dă naştere unei serii de întrebări:
- Este legală supravegherea video a angajaților?
- Este necesar consimţământul angajaţilor pentru utilizarea mijloacelor de supraveghere video CCTV?
- Pot angajatorii folosi ca probe în cercetarea disciplinară imaginile colectate cu ajutorul camerelor de supraveghere CCTV?
Răspunsul la prima întrebare este oferit de art. 5 din Legea nr. 190/2018. [1] În cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicaţii electronice şi/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:
- interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate şi prevalează asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate;
- angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă şi în mod explicit a angajaţilor;
- angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;
- alte forme şi modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu şi-au dovedit anterior eficienţa; şi
- durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate
Interesul legitim aparține operatorului și trebuie să fie întotdeauna legal. Interesul nu este legitim atunci când scopul prelucrării este contrar legii sau bunelor moravuri (e.g. monitorizarea unui angajat cu scopul de a-l șantaja ulterior).[2]
Invocarea interesului legitim ca temei presupune și efectuarea unei analize a interesului legitim (Data Protection Impact Assessment), așa cum reiese din art. 6 alin. 1 lit. f din Regulamentul (UE) 2016/679.
Dacă în urma analizei rezultă că primează interesele angajatorului, supravegherea CCTV este permisă. Dacă în urma analizei rezultă că primează drepturile și interesele persoanelor fizice vizate, atunci supravegherea CCTV nu va putea avea ca temei interesul legitim.
Este necesar consimţământul angajatului pentru supravegherea video?
Art. 5 din Legea nr. 180/2019 condiționează legalitatea utilizării sistemelor de monitorizare prin mijloace de comunicaţii electronice şi/sau prin mijloace de supraveghere video CCTV la locul de muncă de existența interesului legitim al angajatorului, iar nu de obținerea consimțământului angajatului. Practic, obţinerea consimţământului salariatului este o opțiune, iar nu o obligaţie a angajatorului.
Important – în lipsa existenței unui alt temei legal, este de preferat ca supravegherea video să nu se realizeze doar în baza consimțământului angajatului.
Consimțământ al persoanei vizate înseamnă orice manifestare de voinţă liberă, specifică, informată şi lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta accepta, printr-o declaraţie sau printr-o acţiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc sa fie prelucrate. (Articolul 4 pct. 11 Regulamentul (UE) 2016/679).
Potrivit paragrafului 43 din preambulul Regulamentului (UE) 2016/679: „Pentru a garanta faptul că a fost acordat în mod liber, consimţământul nu ar trebui să constituie un temei juridic valabil pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cazul particular în care există un dezechilibru evident între persoana vizată şi operator (…).”
Având în vedere dezechilibrul de putere dintre angajatori și angajați, este improbabilă exprimarea consimțământului în mod liber indiferent de forma în care este acordat (contract de muncă, act adițional la contract de muncă, declarație etc.)[3]
Pot angajatorii folosi ca probe în cercetarea disciplinară imaginile colectate cu ajutorul camerelor de supraveghere CCTV?
Da, dacă acest scop a fost declarant și sunt respectate condițiile impuse de art. 5 din Legea nr. 180/2019. Per a contrario, dacă scopul declarat pentru care angajatorul a instalat camerele de supraveghere este reprezentat exclusiv de asigurarea securităţii unor zone, acesta nu va putea să le folosească şi pentru supravegherea angajaţilor şi, implicit, în procedura de cercetare disciplinară.
Sancțiuni aplicate de Autoritatea Națională de Supraveghere
În luna aprilie 2022, Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul Concordia Capital IFN S.A. și a constatat încălcarea dispozițiilor art. 5 și art. 6 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Investigația a fost demarată în urma primirii unei sesizări prin care se reclama faptul că operatorul a instalat camere audio-video în birourile angajaților săi cu încălcarea prevederilor legale în materia protecției datelor personale. În cadrul investigației s-au constatat următoarele:
- operatorul nu a făcut dovada că scopul invocat în regulamentul său intern (asigurarea protecției persoanelor, bunurilor și valorilor angajatorului și ale angajaților) este unul justificat și că au fost folosite alte mijloace mai puțin intruzive pentru atingerea acestuia care nu și-au dovedit eficiența, anterior adoptării deciziei luate în anul 2020 de a utiliza sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă;
- că operatorul nu a prezentat dovezi cu privire la respectarea principiilor de prelucrare reglementate de art. 5 alin. (1) lit. a), b), c) și alin. (2) și a condițiilor de legalitate prevăzute de art. 6 din Regulamentul General privind Protecția Datelor, care să permită Concordia Capital IFN SA utilizarea mijloacelor de supraveghere video în interiorul birourilor folosite de angajații săi și implicit prelucrarea în acest mod a datelor personale ale persoanelor care își desfășoară activitatea în aceste spații;
- că operatorul nu a prezentat dovezi din care să rezulte că a îndeplinit toate condițiile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 190/2018. [4]
Operatorul Concordia Capital IFN S.A. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 19.772,4 lei (echivalentul sumei de 4000 EURO).
[1] Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)
[2] Ciprian Timofte – LIAnt pentru interesul legitim
[4] https://www.dataprotection.ro/?page=Comunicat_Presa_04_05_2022